Despre legislatia olandeza cu privire la custodia comuna
02-02-2014
Sursa: ARPCC
------------------
In aceeasi perioada a deciziei luate de Curtea Europeana, in Olanda se incepea deja implementarea hotararii Curtii Supreme din 4 mai 1984. La 1 ianuarie 1998, a intrat in vigoare o noua dispozitie in codul civil (introdusa prin Actul 1007 din 30 octombrie, Staatsblad 1997, 506, in parlament cu numarul 23 714).

Regula era ca, dupa divort, parintii sa beneficieze de custodie comuna. O alta urmare, rationala, era aceea ca parintii sa nu beneficieze de custodie comuna dupa divort daca, la momentul divortului, dreptul unuia dintre parinti la custodie a fost suspendat sau anulat de o masura care implica protectia copilului.

Daca unul dintre parinti vrea custodie unica trebuie sa solicite acest lucru si sa prezinte argumente puternice care sa ii sprijine cererea. In cazurile in care custodia comuna este continuata de ambii parinti – majoritatea cazurilor – judecatorul este imputernicit sa hotarasca cu privire la resedinta copilului. (Articolul 827, Codul Civil de Procedura; Curtea Suprema a Olandei 15 decembrie 2000, NJ 2001, 123 m. nt. S.F.M. Wortmann).

De asemenea, judecatorul este imputernicit sa specifice modalitatea in care vor fi efectuate vizitele, modul in care parintele cu care copilul locuieste trebuie sa ii ofere informatii despre copil parintelui nerezident, sau felul in care parintii trebuie sa se consulte reciproc (Articolul 377h, Codul Civil).

Instanta este imputernicita sa anuleze custodia comuna daca circumstantele s-au schimbat sau daca decizia de acordare a custodiei comune a fost luata in baza unor informatii incorecte sau incomplete (Articolul 253n (1) Codul Civil). Prin circumstante schimbate se intelege situatia in care relatia parintilor s-a deteriorat atat de mult incat interesul minorului ar fi mai bine servit prin acordarea custodiei unice unui singur parinte. In aceasta situatie – anularea custodiei comune in baza unor circumstante schimbate, curtea ar trebui sa aplice aceleasi criterii – explicate mai jos – pe care le aplica atunci cand decide daca trebuie sau nu acordata custodia unica unui singur parinte la momentul divortului.

Efectul acestei legi a fost dramatic. Daca inainte de legiferare custodia comuna era acordata in mai putin de 25% din cazuri, de la 1 ianuarie 1998 custodia comuna este acordata in mai mult de 80% dintre cazurile cuplurilor divortate.

Codul Civil Olandez specifica, in articolul 251 :

1. Parintii au custodie comuna in timpul casatoriei.

2. In cazul unui divort parintii vor continua sa aiba custodie comuna, cu exceptia cazului in care instanta, la cererea unuia sau a ambilor parinti, decide in interesul copilului ca custodia sa fie incredintata unui singur parinte.

Asa cum am mentionat la inceput, custodia comuna dupa divort nu este intotdeauna in interesul copilului. Cand un parinte este alcoolic sau sufera de o boala psihica grava, spre exemplu, este posibil ca respectivul parinte sa nu poata lua decizii referitoare la scolarizarea minorului sau tratamentul medical pe care acesta ar trebui sa il urmeze (Curtea Suprema a Olandei 18 martie 2005, LJN AS 8525).

De asemenea in cazurile in care parintii au dificultati in a se intelege, conflictele pot fi atat de grave incat o continuare a colaborarii parintilor poate sa nu fie in interesul copilului.Dar cat de grava trebuie sa fie situatia pentru ca instanta olandeza sa fie pregatita sa refuze sau sa anuleze custodia comuna? Curtea Suprema a Olandei a sustinut in 1999 – inainte ca Curtea Europeana sa aduca in discutie problema – ca instanta nationala era limitata de Articolul 8 CEDO in sensul ca trebuia sa interfereze pe cat de putin posibil in relatiile parintilor. De altfel, daca unul dintre parinti nu doreste sa mai colaboreze cu fostul sot sau fosta sotie in procesul decizional privind cresterea copilului, acest fapt nu este suficient ca instanta sa se abata de la regula generala privitoare la custodia comuna si sa acorde custodie unica (Curtea Suprema 10 septembrie 1999, NJ2000, 20 m. nt. S.F.M. Wortmann ; Curtea Suprema 15 decembrie 2000, NJ 2001, 123 m. nt S.F.M. Wortmann).

De asemenea, chiar daca ambii parinti solicita acordarea unei custodii unice in favoarea unuia dublata de un drept de acces pentru celalalt, acest fapt nu va fi o baza suficienta pentru a garanta decizia finala a instantei. (Asser-De Boer, par.820d).

De fapt, singura modalitate care garanteaza acordarea custodiei unice este daca parintii pot convinge instanta ca un aranjament de tip custodie unica serveste mai bine intereselor copilului decat custodia comuna. Aceasta perspectiva este, in perceptia mea, in orice caz compatibila cu perspectiva Curtii Europene asupra intereselor copilului referitor la custodia comuna. Curtea Europeana spune, in cazurile din Austria, ca nu exista indicatii stiintifice cum ca un stat trebuie sa sprijine acordarea custodiei comune. Curtea Europeana nu ofera o perspectiva asupra situatiei din Olanda unde interesele copilului in custodia comuna reprezinta problema.

Curtea Suprema a Olandei a formulat un test pentru a determina cand trebuie aprobata cererea de custodie unica formulata de unul dintre parinti. Judecatorul procesului trebuie sa fie convins ca problemele dintre parinti sunt atat de serioase incat riscul ca minorul sa sufere ca urmare a continuarii custodiei comune, sa fie atat de mare incat sa nu poata fi acceptat. Ba mai mult, nu trebuie sa existe nicio asteptare ca problemele parintilor sa poata fi rezolvate in viitorul apropiat. (Curtea Suprema a Olandei 18 martie 2005, LJN AS8525, Curtea Suprema a Olandei 15 februarie 2008, LJN BB9669).

Aceasta regula are, de la 1 martie 2009, putere statutara deoarece este inclusa in Articolul 1 : 251a(1) al Codului Civil Olandez (Continuare al actului Parenthood and Careful Divorce Act, 27 noiembrie 2008, Staatsblad 2008, 500 Articolul J. Rezolutie de Implementare 6 februarie 2009, Staatsblad 2009, 56).

Exista o critica academica considerabila la adresa acestor criterii care exprima o puternica politica favorabila custodiei comune. Se argumenteaza ca in prea multe cazuri custodia comuna nu este in interesul copilului si ca testul Curtii Supreme nu ofera indeajuns de multa consideratie acestui interes. 1 (NB: Curtea Suprema a Olandei 11 aprilie 2008, LJNBC 2731)


Sursa:
ARPCC
www.arpcc.ro